UMFT - Site Rezidenti IP: 35.173.181.0

REGULAMENT
privind efectuarea pregătirii prin rezidențiat în specialitatea Medicină de urgență

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. — Pregătirea prin rezidențiat în specialitatea Medicină de urgență are o durată totală de 60 de luni, incluzând perioadele de concediu legal anual.

Art. 2. — Programul de pregătire și curriculumul de pregătire sunt cuprinse în anexa nr. 1.

Art. 3. — Admiterea în rezidențiatul de medicină de urgență se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

CAPITOLUL II
Centrele în care se desfășoară programele de rezidențiat

Art. 4. — (1) Activitatea de pregătire a rezidenților se va desfășura în centrele universitare menționate în anexa nr. 2, într-un spital acreditat în acest sens.

(2) Centrele universitare menționate la alin. (1) colaborează cu alte spitale nominalizate în anexa nr. 2, cu titlul de centre și spitale afiliate centrului în care se desfășoară un program de rezidențiat, precum și cu unitățile sanitare prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 5. — Programul de rezidențiat din centrele universitare acreditate este coordonat de un director de program care răspunde de buna desfășurare a programului. În cadrul centrelor și spitalelor afiliate, activitatea va fi coordonată de un coordonator de program de rezidențiat, funcție asimilată directorului de rezidențiat.

Art. 6. — Directorul/Coordonatorul de program va avea sub coordonarea sa cel puțin un responsabil de formare în rezidențiat la fiecare 5 rezidenți.

Art. 7. — Numărul responsabililor de formare în rezidențiat în medicină de urgență dintr-un spital va fi corelat cu numărul total al rezidenților în medicină de urgență din spitalul respectiv.

Art. 8. — Un responsabil de rezidențiat poate avea rezidenți în diferiți ani de pregătire.

Art. 9. — Centrele universitare și spitalele, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 2, care doresc să deruleze programul de rezidențiat pentru specialitatea medicină de urgență, vor solicita acreditarea din partea Ministerului Sănătății, cu condiția îndeplinirii criteriilor de acreditare.

Art. 10. — Centrele universitare și spitalele acreditate să deruleze programul de rezidențiat în specialitatea Medicină de urgență pot încheia contracte și protocoale de colaborare între ele sau cu alte unități sanitare prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11. — Acreditarea se va face de o comisie formată din 3 directori de programe de rezidențiat/coordonatori/responsabili de rezidențiat (dintre care cel puțin unul este director de rezidențiat), un reprezentant al Direcției generale resurse umane și certificare din cadrul Ministerului Sănătății și un reprezentant al Direcției de învățământ postuniversitar superior din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Art. 12. — Comisia de acreditare se constituie prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, iar membrii ei nu pot fi din centrul care urmează a fi acreditat.

Art. 13. — Președintele comisiei va fi unul dintre directorii programelor de rezidențiat în medicină de urgență care fac parte din comisie.

Art. 14. — Costurile de deplasare și cazare ale comisiei de acreditare vor fi suportate de centrul/spitalul solicitant, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 15. — Directorii de program, coordonatorii de program și responsabilii de formare în rezidențiat, din fiecare centru universitar, sunt numiți în anexa nr. 3.

Art. 16. — Centrele de pregătire în rezidențiat în medicină de urgență pot să solicite aprobarea numirii unor noi responsabili de formare și directori/coordonatori de program de rezidențiat, cu avizul Comisiei de medicină de urgență și dezastre.

Art. 17. — (1) Programul de rezidențiat în medicină de Urgență și centrele universitare de pregătire se reacreditează din 5 în 5 ani, pe baza unei analize a activității și rezultatelor obținute, de către comisia de acreditare a programului de rezidențiat în medicina de urgență.

(2) Criteriile pentru acreditarea centrelor universitare și spitalelor în vederea derulării programului de rezidențiat în specialitatea Medicină de urgență, sunt cuprinse în anexa nr. 4.

CAPITOLUL III
Directorii/Coordonatorii programului de rezidențiat

Art. 18. — Directorul/Coordonatorul programului de rezidențiat în medicina de urgență trebuie:

1. să îndeplinească unul dintre următoarele criterii:

a) să fie cadru didactic universitar (șef de lucrări, conferențiar sau profesor) la disciplina Medicină de urgență;

b) să fie medic primar medicină de urgență sau medic specialist medicină de urgență, cu rezidențiat în medicină de urgență, cu 5 ani vechime ca specialist în unitatea de primire urgențe (UPU);

c) să fie medic primar anestezie și terapie intensivă, cu 5 ani vechime în UPU.

2. să efectueze gărzi în cadrul unei UPU.

Art. 19. — Directorul programului de rezidențiat/ Coordonatorul are următoarele atribuții:

a) coordonează desfășurarea programului de rezidențiat în centrul respectiv și în centrul/centrele afiliat(e);

b) nominalizează responsabili de program de rezidențiat în medicina de urgență din centrul respectiv și coordonează activitatea acestora;

c) urmărește și răspunde de pregătirea teoretică și practică a rezidenților;

d) urmărește modul de desfășurare a modulelor de pregătire și rezolvarea problemelor și a litigiilor, dacă acestea există;

e) urmărește derularea proiectelor de cercetare și a programelor de schimb de experiență pentru rezidenți în domeniul medicinei de urgență;

f) stabilește secțiile și clinicile în care se vor desfășura stagiile rezidenților și elaborează programarea acestora în stagii, cu anunțarea conducerii secției respective;

g) propune Ministerului Sănătății situațiile de reorientare profesională în specialitățile Medicină de familie sau Sănătate publică și management a rezidenților care nu au aptitudinile necesare specialității Medicină de urgență și care nu evoluează conform prevederilor curriculare;

h) aprobă cererile rezidenților de efectuare a gărzilor plătite în cadrul structurilor de primiri urgențe: UPU/CPU/SMURD;

i) efectuează modificări justificate în planul de pregătire pentru rezidenții care necesită o formare mai intensă într-un anumit domeniu. În asemenea condiții, directorul programului de rezidențiat nu va modifica structura prin eliminarea totală a unor module în favoarea altora, ci doar prin reducerea a cel mult 30% din durata unui modul în favoarea altuia, acest drept fiind exercitat doar în situații speciale;

j) directorul de program de rezidențiat din centrele care coordonează și un centru afiliat de pregătire în rezidențiat are obligația de coordonare și monitorizare a acestui centru, condus de un coordonator de program de rezidențiat.

Art. 20. — Directorii și coordonatorii programelor de rezidențiat beneficiază de majorarea salariului de bază avut cu 5 clase de salarizare.

Art. 21. — Pentru ocuparea funcțiilor vacante de directori de rezidențiat, candidații înscriși vor parcurge o procedură de evaluare. Evaluarea se va face de către Comisia de medicină de urgență și dezastre a Ministerului Sănătății. Candidații pentru această funcție, dintre responsabilii de formare care îndeplinesc criteriile de director de rezidențiat, se adresează Compartimentului de asistență medicală de urgență care va organiza procesul de selecție și evaluare prin interviu, iar directorii declarați admiși vor fi numiți prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 22. — Dezvoltarea profesională continuă a directorilor de rezidențiat va fi efectuată în baza unui program stabilit de Ministerul Sănătății.

Art. 23. — Pregătirea în viitor a unor noi directori de program de rezidențiat va include un program de pregătire intensiv, organizat de Ministerul Sănătății.

CAPITOLUL IV
Responsabilii de formare în rezidențiatul de medicină de urgență

Art. 24. — Responsabilul de formare în rezidențiatul de medicină de urgență va îndeplini următoarele condiții:

— să fie medic specialist sau medic primar medicină de urgență, cu specialitatea obținută prin rezidențiat, sau medic primar anestezie și terapie intensivă (ATI) cu loc de muncă în cadrul unității de primire a urgențelor de cel puțin 3 ani;

— să efectueze gărzi în cadrul unității de primiri urgențe în care rezidenții își desfășoară pregătirea.

Art. 25. — Responsabilul de formare în rezidențiat are următoarele atribuții:

a) urmărirea activității fiecărui rezident în medicină de urgență din cadrul centrului respectiv pe tot parcursul rezidențiatului, inclusiv a rezidenților detașați în alte centre, indiferent de anul de pregătire al acestora;

b) facilitarea executării stagiilor și a pregătirii în diferite secții ale spitalului sau ale spitalelor în care rezidenții din centrul respectiv își efectuează stagiile;

c) monitorizarea modului de efectuare a stagiilor și gărzilor în diferite secții și îndrumarea rezidentului pe durata modulelor de pregătire în vederea dobândirii cunoștințelor și a abilităților practice prevăzute în fiecare stagiu;

d) colaborarea cu șefii secțiilor sau cu medicii desemnați din secțiile în care rezidenții de medicină de urgență își efectuează modulele complementare, în vederea creării unor condiții optime pe durata stagiului respectiv;

e) organizarea de seminare și discuții periodice cu rezidenții, cel puțin 4 ore pe săptămână, pe teme specifice din programa analitică și pentru prezentarea de cazuri, articole și actualități în domeniu;

f) organizarea cursurilor teoretice și a stagiilor practice de pregătire a rezidenților;

g) cercetarea literaturii de specialitate și punerea la dispoziția rezidenților a articolelor și materialelor considerate de interes în domeniul medicinii de urgență, în vederea discutării acestora;

h) analizarea evoluției fiecărui rezident și discutarea problemelor cu fiecare rezident în parte, dacă este necesar;

i) evaluarea periodică a rezidenților, cel puțin o dată pe semestru, atât teoretică, cât și practică;

j) participarea la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul.

Art. 26. — Responsabilii de formare beneficiază de majorarea salariului de bază avut cu 4 clase de salarizare.

Art. 27. — Medicii care răspund de rezidenți pe durata stagiilor în diferite secții vor beneficia de drepturile prevăzute în Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru responsabilii de formare în rezidențiat.

Art. 28. — Responsabilii de formare în rezidențiatul de medicină de urgență numiți în anexa nr. 3 vor parcurge un program de pregătire intensiv, organizat de Ministerul Sănătății.

Art. 29. — Pregătirea continuă a responsabililor de formare va fi efectuată în baza unui program stabilit de Ministerul Sănătății.

Art. 30. — Pregătirea în viitor a unor noi responsabili se va face în același condiții de pregătire ca și cele ale persoanelor numite prin acest ordin.

CAPITOLUL V
Detașarea rezidenților

Art. 31. — Efectuarea pregătirii în rezidențiat într-un alt centru universitar decât cel de încadrare, denumită în continuare detașare, se face numai cu acordul directorilor/coordonatorilor programului de rezidențiat din centrele universitare implicate, în următoarele condiții:

a) detașarea se poate efectua doar într-un centru universitar unde pregătirea rezidenților se face în condiții cel puțin egale cu cele din centrul universitar în care rezidentul a fost repartizat inițial;

b) anumite module de pregătire nu pot fi efectuate în centrul universitar în care se află rezidentul, fiind necesară detașarea acestuia la un alt centru pe durata unui modul;

c) detașarea se face la cererea rezidentului, din motive bine întemeiate, cu condiția ca durata maximă de detașare să nu depășească 12 luni în perioada de pregătire ca rezident;

d) detașarea nu poate fi efectuată în cursul ultimului an al rezidențiatului;

e) detașarea în timpul modulelor ATI și de medicină de urgență în cadrul UPU poate fi efectuată numai în cazul în care în localitatea în care se solicită detașarea există un spital cu UPU în care are loc activitate de pregătire a rezidenților în medicină de urgență și unde există un director/coordonator de program și responsabil de formare, acreditați pentru pregătirea în medicină de urgență;

f) pe durata detașării, responsabilul de formare, din centrul universitar din care rezidentul a fost detașat, va monitoriza lunar activitatea acestuia în spitalul în care se află detașat, obținând rapoarte și informații scrise despre evoluția rezidentului, conform fișei de evaluare, de la îndrumătorul din secția în care acesta efectuează modulul de pregătire;

g) în cazul detașării unui rezident către un alt centru universitar în vederea efectuării unui modul care nu este posibil de efectuat în centrul în care este repartizat rezidentul, cazarea acestuia poate fi asigurată în căminele studențești din centrul la care este detașat, pe baza unor protocoale de colaborare între centrele universitare care derulează programele de rezidențiat.

CAPITOLUL VI
Obligațiile, responsabilitățile și drepturile rezidenților în medicină de urgență

Art. 32. — Rezidenții au obligația să consemneze într-un caiet de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte:

a) modulele de pregătire efectuate, perioada în care au fost efectuate, cu semnătura și parafa îndrumătorului;

b) evaluările periodice și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa responsabilului de rezidențiat;

c) data efectuării fiecărei gărzi în cadrul UPU sau SMURD, semnată și parafată de medicul șef de gardă din ziua respectivă;

d) manoperele/Procedurile/Tehnicile efectuate pe durata gărzilor și a modulelor (intubații, drenaj toracic, inducție anestezică, catetere venoase centrale etc.);

e) detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării;

f) seminarele, cursurile și conferințele la care au participat se consemnează într-un capitol aparte.

Art. 33. — Rezidenții vor efectua gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, în cadrul UPU și în cadrul SMURD, cu condiția ca gărzile efectuate în cadrul SMURD să nu fie mai puțin de 20% din totalul acestora.

Art. 34. — Totalul minim de gărzi sau ture de 12 ore efectuate de un rezident pe parcursul celor 5 ani nu va fi sub 500.

Art. 35. — Un procent de maximum 10% din totalul gărzilor poate fi efectuat în secțiile de anestezie și terapie intensivă, corespunzător modulelor de pregătire în specialitate.

Art. 36. — Retribuirea rezidenților în medicină de urgență se face incluzând sporurile corespunzătoare normelor legale în vigoare pentru activitatea în cadrul secțiilor în care își desfășoară modulul de pregătire.

Art. 37. — În perioada rezidențiatului de medicină de urgență în cadrul unităților de primire a urgențelor, rezidentul va avea un program de pregătire obligatorie respectând curricula de pregătire din anexa nr. 1.

Art. 38. — Nerespectarea programului obligatoriu de pregătire în rezidențiat și a orelor prevăzute în cadrul programului atrage prelungirea perioadei de pregătire peste 60 de luni, cu perioada echivalentă orelor neefectuate, fără a mai fi salarizat.

Art. 39. — Rezidentul poate dobândi unele abilități practice pe parcursul rezidențiatului, înainte de a ajunge în anul de pregătire în care este obligatorie dobândirea acestor abilități practice. Recomandările din programa anexată se referă la faptul că rezidentul nu poate depăși etapa respectivă de pregătire fără să cunoască aspectele stipulate în programa din anul respectiv, fie prin practică curentă, fie prin instruire pe simulatoare și exerciții.

Art. 40. — Rezidentul are dreptul să examineze pacienții și să ia decizii terapeutice în conformitate cu nivelul său de pregătire și cu regulamentele din cadrul secției sau al spitalului în care își efectuează stagiul de pregătire. Un medic rezident în medicină de urgență are drept de practică limitat și progresiv, în conformitate cu nivelul său de pregătire (anul de pregătire) în specialitatea respectivă.

Art. 41. — Rezidentul are dreptul de a efectua gărzi plătite în cadrul unităților de primire a urgențelor și în cadrul SMURD începând cu al doilea semestru al anului III din programul de rezidențiat, cu condiția obținerii aprobării directorului programului de rezidențiat.

Art. 42. — În cazul efectuării gărzilor plătite, rezidentul răspunde de actele și deciziile sale în conformitate cu prevederile legale în vigoare și are obligația de a respecta protocoalele și procedurile prestabilite în unitatea în care își desfășoară gărzile, precum și indicațiile responsabilului de formare și/sau ale directorului de program.

Art. 43. — Rezidentul este considerat responsabil pentru actele lui și deciziile lui în cazul în care sunt executate fără consultarea unui medic specialist/primar de medicină de urgență de garda/a directorului de program sau în cazul în care nu sunt în conformitate cu procedurile și protocoalele naționale și/ori internaționale sau ale unității în care își desfășoară activitatea.

Art. 44. — Rezidentul va efectua concediile de odihnă în perioadele modulelor cu durata de minimum 3 luni.

Art. 45. — Rezidenții au dreptul la acces necondiționat la bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat.

Art. 46. — Rezidenții au dreptul la acces gratuit și necondiționat la internet, în unitățile de pregătire, pentru accesarea site-urilor de profil medical și de cercetare.

Art. 47. — Rezidenții au dreptul să participe la conferințe și congrese, cu aprobarea directorului/coordonatorului de rezidențiat, organizate pe plan național și internațional, iar plecarea la asemenea manifestări se va face în limita prevederilor legale.

Art. 48. — Rezidenții au dreptul să efectueze stagii de pregătire în străinătate în cursul rezidențiatului, cu aprobarea directorului de rezidențiat. Acestea vor fi recunoscute de către Ministerul Sănătății în limita a 12 luni din cei 5 ani. Pentru recunoașterea stagiilor din structurile de primire urgențe acestea vor trebui efectuate în țări în care există specialitatea de medicină de urgență, iar titlul de medic specialist de medicină de urgență este recunoscut în România.

CAPITOLUL VII
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 49. — Prevederile prezentului ordin intră în vigoare de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 50. — Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu medicii rezidenți confirmați în specialitatea Medicină de urgență, ulterior concursului de rezidențiat, sesiunea 2012, iar directorii de programe vor adapta programele medicilor rezidenți aflați deja în pregătire la prevederile prezentului ordin, cu reducerea/renunțarea la stagiile care nu sunt prevăzute în actualul ordin, fără prelungirea duratei totale de pregătire.

Art. 51. — Directorii de programe de rezidențiat vor avea dreptul de adaptare a duratelor modulelor de pregătire și a modului de desfășurare a rezidențiatului pentru rezidenții aflați în anii I, II, III, IV și V, documentând modificările în caietul de monitorizare a pregătirii al fiecărui rezident în parte.

Art. 52. — Odată cu prima serie de rezidenți care va începe pregătirea după publicarea acestui ordin, se vor respecta duratele stagiilor și modul de desfășurare al acestora în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Art. 53. — Reorientarea rezidentului de medicină de urgență către un alt program de rezidențiat, fără susținerea unui nou concurs de rezidențiat, se poate face doar cu aprobarea ministrului sănătății, în condițiile legii.

Art. 54. — În cazul reorientării rezidentului către altă specialitate, stagiile comune efectuate vor fi recunoscute.

Art. 55. — Evaluarea finală și examenul pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea Medicină de urgență se va susține în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 5.

Art. 56. — Anexele nr. 1—5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Textul original, cum e publicat în Monitorul Oficial (inclusiv anexele), îl puteți găsi aici